Cum iti dai seama ca esti roman ??

Cum iti dai seama ca esti roman ??
- tot ce maninci are gust de ceapa si usturoi
- incerci sa reciclezi ambalajele de la flori, hirtia de la cadouri si, bineinteles, folia de aluminiu
- stai linga cele mai mari doua valize din aeroport
- ajungi la petreceri cu una - doua ore intirziere si ti se pare foarte normal
- dupa ce mergi la cineva in vizita, la plecare mai stai o ora in fata usii la povesti
- parintii tai nu arunca niciodata nimic si daca reusesti sa arunci ceva la gunoi apare in mod misterios inapoi
- ai perdele de dantela
- ai fata de masa din macrame
- ai covoare care acopera fiecare centimetru din casa ta
- ai sau ai avut covoare pe pereti
- mama ta iti spune ca esti slab chiar daca ai 110 kg
- ai draperii macar la o usa din casa
- mama ta recicleaza paharele de plastic, farfuriile din carton si pungile de la sandwichuri spalindu-le
- ai fata de masa din vinyl pe masa din bucatarie
- folosesti sacosele primite la cumparaturi pe post de pungi de gunoi
- raftul tau din bucatarie este plin de borcane de gem, varietati de recipiente de plastic si sticla
- parintii te striga cu diminutive animale cind ii enervezi
- nu poti pleca in calatorii decit daca te conduc

macar 5 persoane la autobuz, tren sau aeroport
- suni interurban numai dupa ora 18
- parintii te suna si te intreaba daca ai mincat, chiar daca e miezul noptii
- parintii tai nu realizeaza ca tehnologia s-a imbunatati si atunci cind suna in strainatate inca urla la telefon
- ai cuverturi uzate pe canapea doar ca sa nu se
murdareasca tapiteria
- nu cunosti mai mult de jumatate din invitatii de la nunta ta
- ai vazut pamintul din interiorul unui WC din tren, in mers.
- copilul tau poarta caciulita si 3 pulovere in septembrie desi sint 25 de grade afara
- porti palton din septembrie pina in mai
- daca vezi pe cineva in pantaloni scurti in decembrie zici ca e nebun, desi sint 20 grade afara.
- crezi ca "urda", "mamaliga", "parizer", telemea", "zacusca" sunt feluri internationale de mincare
- cind vin straini la tine in vizita te distrezi dindu-le cea mai tare tuica din casa ...si cind reusesc sa bea un pahar le mai torni...
- cind ai musafiri si ii intrebi daca servesc ceva si ei spun ca NU" la tine inseamna ca "DA"...

The bed...

Sifonierul privea patul gol. Ar fi putut fi un contabil al intamplarilor. Ar fi putut descrie in amanunt fiecare forma, detaliu al celor doua trupuri. doar daca ar fi avut maini! ar fi putut schita opere de arta in fiecare seara, la lumina palida a lumanarilor parfumate de pe birou. Derula memoriile ca pe un diafilm. Imagini, sunetele aproape mute, mirosul parfumurilor amestecate.
Stau pe marginea patului si il privesc ca pe un preot ce imi stie trecutul ca pe propria biblie. Ma priveste inapoi si parca ma intelege. avem doua lucruri in comun: amintirile si amandoi nu stim unde am gresit. Daca ar avea gura mi-ar fi zis: ti-am zis eu!
Intorc privirea spre o jumatate de pat candva plina. clipesc doar in gand si imi propun un viitor sigur: schimb patul!
E doar o chestiune de timp;)

Miting Poli 07.09.2008

Pe la 18:30 m-am inarmat cu un tricou Poli:D,un fular,un steag si o trompeta impreuna cu tata si micul meu nepotzel...ora 19:00 eram in Operei cam putina galagie....dar si-au dat drumul pe parcurs...au tinut foarte multi discursur comuniste,sa cantat foarte mult"Sandule de sarbatori,sa de-a Dumnezeu sa mori a fost partea preferata si de mine si de Adeline....:D..M-am hotarat sa o convertesc pe Adeline intr-un fan adevarat chiar o prinde bine urlatu prin centru:))Am facut poza si cu dragii de Alexa si Bucur...:D...So damn hottie Alexa asta...:x..Si marti la 17:00 din nou la miting...See you there..:)

Ce spun zodiile dupa ce au facut dragoste?

Berbec: OK, hai s-o facem din nou!

Taur: Mi-e foame, paseaza pizza!

Gemeni: Ai vazut pe undeva telecomanda?!?

Rac: Cind ziceai ca ne casatorim?

Leu: Zi ca n-a fost fantastic !!!

Fecioara: Na ca acum trebuie sa spal cearceafurile!

Balanta: Mi-a placut, pentru ca ti-a placut si tie.

Scorpion: Poate c-ar trebui sa te dezleg mai intii ...

Sagetator: Nu ma suna, te sun eu!

Capricorn: Ai cumva vre-o carte de vizita?!?

Varsator: Acum, hai s-o facem fara haine pe noi.

Pesti: Cum ziceai ca te cheama?!?

Interesanta povestioara

Un somer merge sa se angajeze la Microsoft ca om de servicu.
Managerul de Resurse Umane responsabil cu recrutarea personalului administrativ il supune unui test de aptitudini: spalatul podelelor, spalatul geamurilor etc.
Dupa test ii spune: "Vei avea un salariu de 30 $ pe zi. Lasa-mi adresa de e-mail ca sa-ti trimit formularul sa il completezi si sa-ti spun unde si cand sa vii in prima zi la lucru." Somerul nostru recunoaste cinstit ca nu are nici calculator, nici adresa de e-mail.
- Atunci inseamna ca tu nu corespunzi politicii de personal si deci nu te pot angaja la Microsoft, ii spune managerul.

Uimit omul pleaca si nestiind ce altceva ar putea face, cu ultimii 10 $ din buzunar cumpara o lada cu 10 kg de rosii de la supermarket, pe care, in doua ore, le revinde cu profit de 100%. Repetand procedeul de mai multe ori in ziua aceea ajunge seara cu aproape 100 $ mai mult decat avea dimineata.
Asa a realizat ca putea sa traiasca vanzand rosii.
Sculandu-se dimineata devreme si culcandu-se noaptea tarziu omul nostru a realizat un profit bun in scurt timp. Apoi si-a cumparat o masina pentru transportul rosiilor, iar la sfarsitul primului an a avut un intreg parc de camioane si o multime de angajati dintre someri ca si el, toti vanzand rosii.
Era momentul ca gandindu-se la viitorul sotiei si al copiilor sa faca o asigurare pe viata. A telefonat deci unei companii de asigurari si a ales o asigurare foarte scumpa, care sa reflecte noua lui situatie de milionar. La sfarsitul convorbirii, persoana cu asigurarea i-a cerut adresa de e-mail pentru a-i trimite documentatia. Cand omul nostru a spus ca nu are asa ceva, persoana de la compania de asigurari a fost uimita: "Cum ai reusit atunci sa faci o asemenea avere fara internet, e-mail si e-commerce? Imagineaza-ti unde ai fi fost acum daca ai fi fost conectat de la inceput."
Milionarul rosiilor a raspuns prompt:"Imi imaginez. As fi fost om de serviciu la Microsoft."

Morala:
1) Internetul, e-mail si e-commerce-ul nu trebuie sa ne conduca in viata.
2) Daca nu ai e-mail, dar muncesti din greu, inca poti deveni milionar.

Numele meu...

Cred ca esti curios sa afli cine sunt,insa eu sunt unul dintre cei fara nume.Numele meu depinde de tine.Spune-mi cum iti trece prin cap.
Poate ca ploua foarte tare.
Acela-i numele meu.
Sau te-ai dus pe jos undeva.Imprejur erau numai flori.
Acela-i numele meu.
Poate ca priveai un rau.Langa tine era cineva pe care-l iubeai.Acel cineva era pe punctul de a te atinge.Ai simtit asta inainte de a se intampla.Apoi s-a intamplat.
Acela-i numele meu.
Sau ai auzit pe cineva strigand de la mare departare.Vocea sa era aproape un ecou.
Acela-i numele meu.
Poate ca stateai in pat,aproape adormit,si ai ras de ceva,de o gluma pe care ti-ai spus-o tie insuti,un mod fericit de a-ti incheia ziua.
Acela-i numele meu.
Poate ca era in jur de miezul noptii,iar focul se auzea ca un clopot in soba.
Acela-i numele meu.

Little game Part2

Cuvintele compunerilor au fost aceeasi la amandoua de data asta:
PLASTURE, CADENTA, CROM, CARAPACE, ANANGHIE .pamflet, moarte, varianta, cheie, paragina BUFNITA, APATIC, SEDIMENTAR, MUFA, GHILOTINA
Iata ce a iesit:

Prima compunere:
Cheia facu un zgomot apatic.
El abia incapu pe usa de crom, lasata in paragina, ca intreg Tinutul Intunecat. Peste tot domneau sedimente ale fricii de uitare, iar corbii se inlantuiau deasupra lui intr-un dans al mortii.
Camera in care intra, era o minuscula carapace… Moartea vizitase fiecare colt al sau, luase fiecare suflu ca o ghilotina. Se indrepta incet spre Bufnita Verde, ce statea in mijlocul camerei. Cadenta pasilor o trezi. Stia ca e ultima lui sansa. Trebuia sa-si salveze fratii si aceasta era singura varianta.. Trebuia sa o ucida cu orice pret, sa-i elibereze din ananghia in care, tot el, ii varase. Moartea il insotea peste tot, il sufoca la fel ca un plasture pus pe o rana mult prea adanca.
Pasi incet… si cu miscari sigure reteza capul Bufnitei. Un vuiet puternic amortii intregul Tinut, asemenea unui pamflet inceput prea repede. Si atunci vazu ochii dragi lui. Fratii lui alergau spre el, iar el ii imbratisa cu bratele lui sangerande. Se prabusi pe pamantul ud, iar totul deveni neant.

A doua compunere:
Era noapte eram raniti,ne aflam la ananghie,nu aveam decat un plasture sa ne punem pe rana!Nu aveam prea multe variante si am zarit o mica cabana
lasata in paragina,usa era inchisa dar vechiul truc:Cheia sub pres a functionat!Am intrat si am dintr-o data am zarit o bufnita impaiata,avea
avea o carapace dura!
Am atins mufa de langa priza si sa aprins lumina de o cadenta lenta,dar placuta!
Vedeam moartea in fata ochilor,mi se parea sedimentara,totul devenise un pamflet si fata lui apatica usor cromata incepea sa imi provoace sila!

Little game:)

Mi-a dat prietena mea 10 cuvinte sa fac o compunere din ele,la randul meu si eu am ales 10 cuv pt ea
Astea sunt compunerile,sa imi spuneti care e mai faina...un mic sondaj

Cuvintele pt prima compunere:
retard,pepene,zahar vanilat,smoala,zgura,borangic,viermi,surub,amiral,- buburuza
Compunerea:
Pe deget avea o mica buburuza. Ca un mic surub. Degeaba mi-a intins pachetelul de zahar vanilat. Inima mea a devenit zgura. Sentimentele-mi sunt viermi. Degeaba se comporta ca un amiral si-mi ofera borangic. Pentru mine totul este retard. Iubirea lui este un pepene aruncat acum in smoala.

Cuvintele pt a doua compunere:
smochina, par, acadea, lingurita, cartof, absurd, spuma ,ecran, ambasador, catelus
Compunerea:
Ne-am cunoscut intr-o zi insorita de vara,eu cu o acadea in mana,el manca smochine(cica sunt bune impotriva tusei)
in timp ce isi plimba catelusul prin parc,era chipes,parul lui era aranjat evident cu spuma sau gel!In mod absurd la o zi dupa ce ne-am cunoscut
mi-a propus sa ii fierb un cartof,in momentul acela am scapat lingurita din mana!Ma uitam fix la ecranul televizorlui urmarindu-l pe
ambasadorul Marii Britani!!


Va rog sa alegeti compunerea cea mai reusita:)

Sidef de ganduri

Haideti sa cautam frumusetea in jurul nostru.
E ceata acum, privesc prin ea, vad vagi chipuri familiare. Oameni purtand doua, trei sau chiar mai multe masti. A venit vremea carnavalului si eu nu stiam. Intotdeauna m-am intrebat ce purtati in rucsacelele acelea mari, care le tot duceti de colo colo. Deci, oameni purtand in rucsacelele lor masti, intocmai ca Mos Craciun cadouri in al sau sac.
Ceata a devenit chiar ceva mai densa. Si ploaia a inceput. Dar oare aceste raze care o mai strabat din cand in cand de unde sunt?
E curcubeul. Ce frumos! Lumini jongland impreuna o intreaga paleta de culori, cum numai cu ochii inchisi poti vedea. Raman la aceeasi idee, culoarea mea preferata e violetul. Asa ca imi voi lua pantalonii portocalii, adidasii portocalii, geaca portocalie, si ma voi aventura pe strazi intr-o ratacire de o clipa. O uriasa gluma pe care nici chiar eu nu o mai inteleg uneori. Dar ma iert singura, pentru toate lucrurile anapoda pe care le fac mai mereu. Asta imi da puterea sa merg mai departe. E inca ceata, dar drumul imi este familiar, tot asa precum chipurile pe care le mai zaresc citeodata.
Simple carcase in cautarea unui curcubeu, suntem tot noi. Chiar daca uneori aripi de ingeri ne falfaie pe umeri. Chiar daca uneori cornite cresc in frunte, dar pica neputincioase o clipa mai tarziu. Ingeri sau demoni, dualitatea ilogica a unui sarut, pe care lumea ca egregor nesatul de lumina ni-l acorda uneori.
As vrea sa zbor, ah! Unde imi sunt aripile atunci cand am cea mai mare nevoie de ele.
Alerg pe un camp tacut si alb, zapada imi trece de brau, e rece, si sunt gata sa ma trezesc.Tacerea umple totul prin lipsa ei de miscare.
Cald. Rece. Zapada. Asternut. Deschid ochii. Ma priveai razand.
-Iar alergai in vis?

Mai exista iubirea?

Datorita excesului de cofeina ochii mei nu vor nicicum sa se inchida si m-am gandit sa dezvolt un pic un subiect foarte drag mie:Iubirea..:)

Mai exista iubire adevarata in zilele noastre? Iubirea aia neconditionata pe care o intalneam in basmele pe care ni le citeau parintii sau bunicii inainte de culcare? A mai ramas ceva din basmul cu Ileana Cosanzeana si Fat Frumos?
Daca stam sa privim o clipa lumea in care traim putem striga in gura mare si ferm convinsi ca avem drepate, ca nu mai exista nimic din toate astea, ca basmele sunt facute doar pentru a adormi copii mici si naivi si ca nu au nimic in comun cu realitatea, cu atat mai putin cu realitatea zilelor noastre. Astazi oamenii sunt mai preocupati de cariere, de partea materiala a vietii, dragostea a ramas undeva uitata. Cele mai multe casatorii au la baza motive mult mai importante decat acest sentiment fara rost. Poate acesta este motivul pentru care mai toate se termina printr-un divort.
Cam asta am fi tentati sa spunem ca a mai ramas din iubire. Dar este imposibli ca in secunda urmatoare sa nu ne treaca prin minte o clipa in care am uitat sa mai respiram, o secunda in care am fost invadati de acest nobil sentiment, chiar si acum, in zilele noastre. Este imposibil sa nu ne amintim de privirea unui om pentru care stim sigur ca am renunta la tot, sa nu ne intoarcem intr-un trecut mai mult sau mai putin indepartat, in care un sarut a reusit sa te faca pe tine, omul din zilele noastre, sa poti sa zbori. Sunt convinsa ca nu exista om pe lumea asta care sa nu fi simtit macar o data in viata ca iubeste.
Si totusi, de ce nu mai au oamenii din ziua de azi puterea sa lupte pentru sentimentele lor, pentru iubire? In trecut, cavalerii se duelau pentru iubitele lor, mureau pentru dragostea lor. Astazi oamenii renunta atat de usor la iubire. In goana lor dupa bani, preocupati de cariere, uita sa se mai opreasca o clipa si sa priveasca in sufletul lor. Uita cat de frumos e sa strangi in brate fiinta ce-o iubesti, uita cat de frumos e cand adormi cu capul pe inima persoanei iubite. Sunt sentimente care nu se compara cu nimic, care nu vor putea fi niciodata inlocuite cu nimic, nici cu un cont de nu stiu cate sute de mii de dolari, nici cu cea mai mare vila sau orice altceva ce tine de partea materiala. Sunt sentimente care nu vor putea fi niciodata cumparate, oricat de multi bani am avea.
Din pacate, prea multi oameni uita ca in ciuda tehnologiei din ce in ce mai avansate, in ciuda descoperirilor care se tot fac, timpul a ramas tot ireversibil si clipele care trec acum pe langa noi nu mai ni le poate da nimeni inapoi. Si poate peste ani, cand idealurile noastre referitoare la cat de sus putem ajunge in cariera sau cat de gras poate fi contul din banca vor fi atinse, ne vom trezi ca suntem niste batranei singuri care nu au langa ei persoana care ar fi mers pana la capatul pamantului pentru ei doar daca ar fi lasat. Privind in urma, iti vei aminti de un mesaj in care iti spunea ca te asteapta, dar tu nu te-ai dus niciodata, de o lacrima care s-a uscat pe-obrazul ei in asteptarea sarutului tau. Iti vei aminti privirea care te implora sa ramai atunci cand ai plecat. Cine o sa-ti mai dea atunci tot ce ai lasat sa treaca pe langa tine, persoana careia i-ai spus "pleaca" chiar daca sufletul tau i-ar fi spus "mai stai", persoana cere ar fi stat in calea realizarii tale pe plan profesional, sufocandu-te probabil cu iubire. Cate persoane nu ar vrea atunci sa poata da timpul inapoi, sa ajunga la o intalnire la care nici nu a incercat sa ajunga atunci cand il astepta, sa poata sterge acum o lacrima amara din ochii persoanei pe care a iubit-o, sa mai stranga o data in brate, macar o data, trupul care tremura sub mangaierea lui. Cate persoane nu ar renunta la tot pentru tot ce au avut si nu mai au, nu mai au pentru ca asta a fost alegerea lor, pentru ca intr-un anumit moment al vietii au considerat ca e mai bine sa aleaga ei pentru doi si au ales gresit.
As prefera sa cred ca acestea sunt cazuri izolate, dar din ce in ce mai des vezi cupluri care se numesc in continuare cupluri, doar pentru faptul ca au in spate un anumit numar de ani, amintiri si cam atat. Acum trec zile intregi in care nici nu se vad, saptamani intregi in care nu se mai ating si poate luni intregi in care nu-si mai spun "te iubesc" si totusi sunt in continuare cupluri si intr-o zi primesti o invitatie la nunta din partea unui astfel de cuplu.
Din ce in ce mai des vezi oameni care decid sa mearga pe drumuri separate pentru ca "asa e mai bine", chiar daca in mod clar lacrimile din ochii lor spun ca nu asa e mai bine, dar ce mai conteaza? La cel mai mic impas iau aceasta hotarare "inteleapta", cum ca ar fi mai bine sa-si vada fiecare de viata lui si este mult mai simplu sa spui "viata ne e impotriva" decat sa recunosti ca esti un las care nu are puterea sa lupte, nu-i asa?
De cate ori nu ati auzit de decizia inteleapta a unei persoane de a renunta la prostiile astea legate de iubire, care stau in calea realizarii unui tanar care promite ca va ajunge in varful piramidei, profesional vorbind? De cate ori nu ati intalnit persoane care au inlocuit iesirea la cinema cu filmul de pe calculator, o cina in oras cu o comanda la o pizzerie, o iesire in aer liber cu nimic. Cat de des intalnim oameni care nu mai stiu sa se bucure de lucrurile marunte, care fac viata frumoasa ? O ploaie scurta de vara te determina sa iei imediat taxiul in loc sa te bucuri de felul in care picaturile caldute aluneca pe chipul si pe trupul ei. Razele de soare care patrund dimineata in casa te fac sa tragi draperiile si sa pornesti aparatul de aer conditionat fara sa te opresti o clipa sa vezi cat de frumos ii lumineaza ochii in bataia soarelui.
Si-atunci concluzia pe care o trgem e ca in ziua de azi oamenii nu mai au timp, nu mai stiu sa iubeasca, nu mai au timp sau rabdare sa rasfete, nu mai stiu sa se uite in ochii persoanei iubite si sa-i vada sufletul. Dar cand vedem o pereche de octogenari care, tinandu-se da mana, admira o floare sau cauta pe bolta instelata Carul Mic sau Carul Mare ne dam seama ca mai exista si oameni norocosi, sau oameni curajosi care la un moment dat al vietii lor au stiut ca trebuie sa aleaga si n-au ales gresit. Au ales iubirea!

Scuzati-mi posibilele greseli gramaticale,dar totusi e 2 noaptea:))

Welcome my dear Ruffy:))

Heya party people:)In sfarsit am avut si eu timp sa imi fac blog....chiar daca deja e ora 2 noaptea,a meritat efortul!Ce ma determinat cel mai mult cred ca a fost intalnirea bloggerilor de ieri(alaltaieri ca e trecut de miezul noptii)Zadeline mersi inca odata pt invitatia de a lua parte pentru putin timp(din pacate) la intalnire!!Sper sa am timp sa imi insir multimea de idei!Enjoy it people:D...si inca odata WELCOME RUFFY:))